top of page
Search

Ce înseamnă, de fapt, satisfacerea nevoilor?




Satisfacerea nevoilor copiilor și piramida lui Maslow.

 


Ce înseamnă, de fapt, satisfacerea nevoilor?



Nevoile noastre nu sunt mofturi. Nu sunt dorințe trecătoare sau slăbiciuni. Sunt rădăcina a tot ce suntem și tot ce putem deveni.



De la naștere și până la vârsta adultă, trăim cu o hartă invizibilă în noi: o hartă a nevoilor. Unele sunt vizibile – foamea, siguranța, somnul. Altele sunt mai profunde – nevoia de a fi văzut, înțeles, acceptat, valorizat.



Pentru copii, această hartă e totul. Dacă un copil nu se simte în siguranță, nu poate învăța. Dacă nu se simte iubit, nu poate coopera. Dacă nu este lăsat să greșească, nu va putea construi încredere în propriile forțe și curajul de a încerca din nou.


Dar cum apar aceste „dacă nu se simte”?


Adevărul este că, în cele mai multe cazuri, nu apar pentru că mama sau părintele nu-și iubește copilul. Din contră. Ele apar tocmai pentru că, deși suntem acolo fizic, nu reușim să transmitem acea legătură sufletească de siguranță. Nu pentru că nu vrem. Ci pentru că nici noi nu o avem suficient de dezvoltată în noi înșine.


Și de aici pornește compromisul. Dorința (care dorința vine dintr-o lipsă a noastră) de a face totul pentru copiii noștri. Acest tot devine o listă de lucruri materiale, activități, jucării, cursuri și performanțe. Pentru că, în adâncul nostru, simțim că nu suntem suficienți.



Și o parte din asta… este adevărată. Nu pentru că nu am fi „buni” sau „destul de buni”, ci pentru că suntem deconectați de propriile noastre emoții. Ne e teamă să recunoaștem lipsa, golul, nesiguranța. Așa că ne mascăm, părem stăpâni pe situație. Dar în interior, ceva rămâne neîmplinit.

Iar acel gol – oricât de bine l-am ambala – se transmite copilului.



Aici începe procesul conștientizării. Articolul este scris cu un singur scop: să te pună pe gânduri. Să te facă să te întrebi ce ți-a lipsit ție - ca și conexiune, atunci când erai copil. Să recunoști acea parte din tine. Să o îmbrățișezi. Pentru că respingerea acelei părți înseamnă gol. Și golul se transmite, involuntar.



De aceea, fișele vizuale de pe Chartarium nu sunt doar resurse educaționale. Ele sunt punți de legătură între lumi. Între ce a fost și ce poate fi. Între adultul care învață să se asculte și copilul care are nevoie să fie înțeles.



Sunt o formă de dialog blând, vizibil, accesibil. Sunt un mod de a spune copilului: „Știu că uneori e greu. Hai să vedem împreună cum putem face să fie mai clar, mai simplu, mai sigur.”



Fie că vorbim despre reguli, responsabilități, somn sau emoții – fiecare fișă din Chartarium este un pas spre conectare. Spre înțelegere. Spre suflet.

Pentru că nevoile nu dispar. Ele doar așteaptă să fie văzute.



Pe www.chartarium.ro, poți explora o gamă largă de fișe deja create sau îți poți construi propriile materiale, exact așa cum ai nevoie. Fiecare resursă este gândită pentru a răspunde unei nevoi reale, într-un mod vizual, atractiv și ușor de înțeles.

Și acestea sunt doar câteva dintre situațiile în care poți folosi fișele Chartarium.





Cu entuziasm,

Cristina Ciobanu







 
 
bottom of page